Tulburarea Histrionică Explicată: De Ce Unii Caută Mereu Apreciere și Apărare

   „Toți trebuie să mă vadă, să mă venereze.”    

   Gândul îi pulsează ca o nevoie vitală.  

  Sufăr enorm când nu sunt în centrul atenției; parcă o parte din mine se frânge atunci când cineva nu e fermecat de prezența mea. Dacă încetez să fac tot posibilul să fiu observată, mă voi pierde în mulțime. Singură. Nevăzută. Neascultată.

   O privesc. Părul roșu aprins, machiajul intens, vestimentația provocatoare – totul strigă privește-mă!. Dar sub această aparență teatrală pulsează fragilitatea: golul lăsat de neglijență, criticile, respingerile și traumele copilăriei care au format nevoia disperată de validare și atenție. Fiecare gest strălucitor este un spectacol de supraviețuire, un dans între frică și dorința de a fi văzută.

   Persoanele cu tulburare histrionică de personalitate tolerează cu greu să fie ignorate sau marginalizate și pot reacționa dramatic, inclusiv prin amenințări repetate cu suicidul, pentru a atrage atenția. Stilul lor de comunicare este adesea teatral și colorat, emoțiile exagerate, iar comportamentul poate fi seducător sau provocator sexual, toate pentru a menține privirile și interesul celorlalți asupra lor.

   Fără un diagnostic corect și o intervenție adecvată, această tulburare poate duce la complicații serioase: episoade depresive, tulburări somatice (simptome fizice fără cauză medicală clară), dependențe medicamentoase, probleme în viața sexuală, tulburări de conversie sau tulburări disociative.

  Trebuie să conștientizăm că această tulburare nu este exclusiv feminină. Ea poate apărea și la bărbați, dar de multe ori este subdiagnosticată, fiind mai puțin evidentă și mai puțin recunoscută în comportamentul lor, chiar dacă mecanismele psihologice și nevoia de validare sunt similare.

_______________________

Nota de subsol

Conform DSM-5 – Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mentale (American Psychiatric Association, 2013), tulburările de personalitate reprezintă modele persistente de experiență internă și comportament care deviază semnificativ de la așteptările culturale, sunt inflexibile și stabile în timp și conduc la suferință sau disfuncționalitate. DSM-5 clasifică tulburările de personalitate în trei grupe (Cluster A: ciudate/excentrice; Cluster B: dramatice/emotionale; Cluster C: anxioase/fobice). Tulburarea histrionică de personalitate face parte din Cluster B, alături de tulburarea antisocială, borderline și narcisică.