PicaturaPsihologica

  Tatăl abuziv – efecte ale abuzului asupra soției și copilului    Uneori, abuzul nu începe cu țipete sau violență fizică. Începe cuvinte aparent „justificate” sau „spuse la nervi”. Iată un exemplu de dialog care pare banal, dar ascunde mecanisme psihologice foarte toxice:  „Totul este din vina ta.   Tu ai început prima, prin a spune că nu mă implic în viața de familie și în îngrijirea copilului.   Și ce dacă mă relaxez după ce vin de la muncă?   La urma urmei eu aduc banii în casă, pe când tu nu faci nimic.   Ce e mare dificultate să faci o mâncare, să ai grijă de casă și de copil?   La cât cheltui pe prostii și motivezi că sunt necesare casei… nici nu aș mai comenta în locul tău.   Stai toată ziua și vorbești la telefon cu părinții, prietenii.   La ce îți trebuie, când mă ai pe mine și fac totul pentru tine?”   Ce ascunde acest discurs?   Transferul vinei – începe prin a o acuza pe soție, pentru a o face să se simtă resp...

    Când viața te trage în toate direcțiile și tu nu mai ai energie   „Trebuie să fac curat, să bag la spălat, să văd ce îi mai fac copilului de mâncare… și acum să mă machiez înainte de a pleca la muncă.”     Pentru multe femei, acesta e ritmul zilnic.      Un șir nesfârșit de sarcini, un program comprimat la secundă și senzația că timpul pentru ele nu mai există.     Și atunci apare întrebarea amară:    „Cum reușesc altele și eu nu?”     Adevărul e că multe femei trăiesc aceeași oboseală ascunsă în spatele unui zâmbet. Nu toate au sprijin, nu toate au resurse și nu toate sunt atât de „perfecte” cum par. Unele au ajutor, altele se împacă mai bine cu ideea de a lăsa lucrurile nefăcute, iar altele pur și simplu merg pe pilot automat, așa cum faci și tu acum.      Semnele oboselii emoționale și fizice      Dureri în mâini, picioare, în tot corpul.           ...

           Mă simt atât de singură.     Sunt înconjurată de atâtea persoane: familie, prieteni, iubit. Dar simt că nu mă înțelege nimeni, nu vor să creadă când le spun că nu mă pot concentra, că nu simt nevoia să ies.     Ci doar să stau în pat, fără să fac nimic.     Mă doare tot corpul, iar mintea… mintea mea este în ceață.      „La medic ai fost?”, o intreb.      Da, am fost. Analizele au ieșit perfect normale. Și atunci îți pui întrebarea: Dacă trupul e sănătos, de ce sufletul e atât de greu?      Adevărul este că există o oboseală pe care nu o pot detecta analizele de sânge: oboseala emoțională. E acel moment în care ai funcționat prea mult timp pe pilot automat, ai înghițit supărări, ai ascuns neliniști și ai zâmbit atunci când nu aveai chef. Corpul tace o vreme… și apoi începe să strige.     Ceața din minte, lipsa de motivație, durerea fizică fără cauză medicală clar...